În perioada Postului Mare, tradițiile ocupă un loc important în viața creștinilor. Despre aceste obiceiuri și semnificația lor am discutat cu Sorin Huluță-Saftiuc, parohul Bisericii românești „Sfinții Martiri Brâncoveni”.
Preotul spune că poporul nostru păstrează multe tradiții, mai ales în această perioadă. „Poporul nostru se distinge prin tradiții foarte frumoase, chiar dacă unele s-au mai diminuat în timp”, afirmă Sorin Huluță-Saftiuc.
Una dintre tradițiile importante este pomenirea celor adormiți în fiecare sâmbătă din post. Creștinii merg la biserică cu colivă, colac, lumânări și participă la slujbă și parastas. „A-i pomeni pe cei adormiți este o datorie creștinească”, spune preotul. El explică faptul că există o legătură între cei vii și cei plecați, iar această rânduială se păstrează de generații.
O altă tradiție este legată de sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici. În această zi, gospodinele pregătesc sfințișori sau mucenici, în formă de opt. Aceștia sunt duși la biserică pentru a fi sfințiți, apoi sunt împărțiți familiei și pentru pomenirea celor adormiți.
Săptămâna Mare aduce cele mai multe obiceiuri. Credincioșii fac curățenie generală în case, pregătesc bucatele pentru Paști și participă la slujbele de seară. „Este o perioadă de rugăciune și de pregătire sufletească”, spune preotul.
În această săptămână, oamenii vopsesc ouă, pregătesc pască, cozonac și alte bucate tradiționale. În același timp, sunt îndemnați să participe la denii și la slujbele importante, cum sunt Denia celor 12 Evanghelii sau Prohodul Domnului.
Punctul culminant este noaptea de Înviere, când credincioșii merg la biserică cu lumânări și coșuri cu bucate pentru a fi sfințite. Preotul subliniază că participarea la slujbă este esențială.
„Tradițiile ne țin vii ca neam”, mai spune Sorin Huluță-Saftiuc, care îi îndeamnă pe oameni să păstreze obiceiurile, dar să nu uite de partea sufletească, cea mai importantă în această perioadă.
