Situația descrisă în raionul Soroca, Republica Moldova, unde 18 sate se confruntă cu lipsa accesului la apă potabilă și condiții sanitare adecvate, reflectă o problemă răspândită în multe țări în curs de dezvoltare. Asemenea provocări sunt evidente în special în zonele rurale, unde infrastructura este deficitară și resursele limitate.
În India, de exemplu, una dintre cele mai mari economii emergente din lume, peste 63 de milioane de oameni din mediul rural nu au acces la apă curată. Această situație este agravată de schimbările climatice și de lipsa investițiilor în infrastructura de apă și canalizare. Regiunile afectate sunt adesea izolate și expuse unor evenimente meteorologice extreme, ceea ce face și mai dificil accesul la resurse esențiale.
Un alt exemplu este Angola, unde aproximativ 71% din populația rurală trăiește fără acces la apă potabilă. Deși Angola este a cincea cea mai mare economie din Africa, această realitate ilustrează că dezvoltarea economică nu se reflectă întotdeauna în îmbunătățirea condițiilor de trai din mediul rural. Deficiențele de infrastructură și lipsa investițiilor fac ca oamenii din aceste regiuni să fie vulnerabili la boli și la condiții de viață precare.
În țări precum Papua Noua Guinee, Madagascar și Mozambic, problemele legate de accesul la apă curată sunt la fel de acute, afectând între 63% și 67% din populația rurală. Aceste țări sunt caracterizate de o infrastructură slab dezvoltată și de un sprijin guvernamental insuficient, ceea ce face ca mulți locuitori să depindă de ajutoare externe pentru a obține apă potabilă și condiții de igienă minimale.
Cazul din municipiul Soroca subliniază necesitatea unor soluții pe termen lung, care să implice investiții semnificative în infrastructura locală și politici guvernamentale eficiente. În lipsa unor măsuri urgente, aceste comunități rămân expuse riscurilor pentru sănătate publică și la o dezvoltare economică limitată, un scenariu care se repetă și în alte părți ale lumii.
Accesul limitat la apă curată și la servicii sanitare de bază afectează nu doar sănătatea publică, prin răspândirea bolilor precum diareea, holera și alte infecții cauzate de igiena precară, ci și oportunitățile educaționale și economice. În multe dintre aceste comunități, femeile și copiii sunt cei care trebuie să parcurgă distanțe mari pentru a colecta apă, ceea ce reduce timpul dedicat educației și muncii productive.
Mai mult, accesul la apă potabilă și igienă este unul dintre obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD 6), care subliniază importanța extinderii infrastructurii de apă și sanitare în regiunile rurale izolate. Inițiativele internaționale precum cele derulate de WaterAid, UNICEF și alte organizații de profil joacă un rol crucial în îmbunătățirea condițiilor de trai din aceste regiuni vulnerabile. Însă pentru a avea un impact real, este necesară o colaborare mai strânsă între guverne, sectorul privat și societatea civilă, astfel încât accesul la aceste resurse fundamentale să fie garantat pentru toată lumea.
Astfel, provocările întâmpinate de satele din Soroca nu sunt izolate, ci fac parte dintr-o problemă globală mai amplă, care necesită intervenții și investiții pe termen lung.
