În ultimii ani am asistat sau auzit de mai multe aniversări de 70, 75, 80 de ani ai unor instituții din Republica Moldova, inclusiv din Soroca. Prin ele se creează falsa impresie că tot ce a apărut la noi a fost creat după 1944, când Soroca, ca și restul Basarabiei fusese ocupată de Uniunea Sovietică. Școli, instituții medicale sau culturale, uzine, etc. Dar ce a fost până atunci? Sigur nu a fost loc pustiu.
Am avut cultură, medicină și învățământ de calitate cu mult până la ocuparea Basarabiei, inclusiv în perioada românească, când multe dintre aceste instituții s-au dezvoltat. Ca dovadă am analizat ce informații se găsesc despre orașul Soroca în Anuarul României pentru comerț, industrie, meserii și agricultură din 1928, adică de acum 95 de ani, pe când primar era Ion Neamțu.
Astfel în orașul Soroca, pe atunci capitala județului cu același nume, se afla Prefectura, Tribunalul, o Judecătorie mixtă și alta de Ocol rurală, un Barou al avocaţilor, doi 2 notari publici, Poliţia oraşului, Brigada de Siguranţă, secţie judeţeană a Camerei de Comerţ şi Industrie, Administraţia financiară, Percepţia fiscală, Vama, Revizoratul şcolar, dar și mai multe servicii, cum ar fi tehnic, sanitar şi veterinar, de pompieri, de poduri şi şosele și unul silvic. La fel aici activa Biroul măsurilor şi greutăţilor, Consilieratul agricol, Consiliul judeţean, o uzină electrică comunală și alta judeţeană.
Printre instituțiile și societățile de cultură erau Biblioteca judeţeană, Biblioteca israelită, Clubul Sportiv, Ateneul Popular cu cinematograf. La Soroca activa “Sfatul Negustoresc”, Societatea proprietarilor de case şi grădini, Societatea vânătorilor “Vulpea”, Piaţa oraşului şi a judeţului (miercuri era zi de târg), Mori mijlocii şi mici, Fabrici mici de bere, ulei, săpun, bomboane, ape gazoase, cherestea, cărămizi, ceramică, seu și butoaie. În mare parte afacerile erau deținute de evreii a cărei comunitate era una considerabilă în acele vremuri.
Acum aproape un secol în Soroca erau trei băi, una comunală, și două la Eugeniu Brazulea și Alexandra Lunchevici. Aici activau “Banca Basarabiei”, “Banca Românească”, Banca Soroca pentru Industrie, Agricultură şi Comerţ și o Tovărăşie de credit şi Împrumut.
Oaspeții aveau unde se adăposti, fie la hanurile deținute de Leizer Barschi (Piaţa Unirii), Iancu Frenchel “La Chişinău” (str. Regina Maria, 9), Pesea Ghelman (strada Oleinicov, 6), Iosif Iaroşevschi (str. Regina Maria, 3), Haim Soibelman (str. Principesa Elena, 9), .
Tismincţehi (str. Regina Maria și Moşco Zibenberg (str. Regina Maria, 4) ori la hotelurile “Hotel Grand”, deținut de Bilchis Foiva (str. Oleinicov), “Hotel Paris”, deținut de Abram Cordon (str. Regele Ferdinand), “La Londra”, deținut de Antonina Griinberg (str. Regele Ferdinand, 4), “Hotel Petrograd”, deținut de Herş Grünspun (str. G-ral Văitoianu), “Hotel Bristol”, deținut de Golda Levenberg (str. Oleinicov), “Hotel Central”, deținut de Alexandru Lunchevici (str. Oleinicov), “Hotel Europa”, deținut de Huna Şteinberg (Piaţa Unirii), “Hotel Nord”, deținut de Iţic Vargulis (str. Regina Maria, 10) și “Hotel Şveiţaria”, deținut de Zislea Vargulis (str. Regina Maria, 6).
Printre restaurantele de odinioară se evidențiau “Basarabia”, proprietar Marcu Cerneţchi (Piaţa Unirii), “Paris”, proprietar Mazur David (str. Regina Maria, 39), “Record”, proprietar Iancu Rabinovici (Regina Maria, 48), “Carpați”, proprietar Sgardan (Regele Carol, 12), “La Flora”, proprietar Grigore Stempel (Regina Maria) și altele deținute de Timofte Baculea, Matis Coifman, Avram Frenchel, Ihil Frenchel, Nadejda Maţenco, Ianchel Papiş, Alexandra Poleşciuc, Vera Stempel și Teodor Veranovschi.
Vă propunem să analizați câteva pagini dedicate Sorocii din acel anuar, poate regăsiți pe cineva din înaintași pomeniți aici.
