O întâmplare din viața reala pentru bula pro-vaccin. Cum riscam sa alimentam teoriile conspirației

0
285

   Am mers, zilele trecute, să mă tund. O știu pe doamna care mă tunde de mult timp, e o femeie obișnuită, la vreo 45-50 de ani. Nu vorbim cine știe ce când ne vedem, dar, oricum, cat stau acolo niște zeci de minute, mai povestim una-alta. Si cum inevitabil am ajuns sa discutam despre mizeria asta de boala, am întrebat-o daca se va vaccina.

Doamna mi-a răspuns categoric ca nu se va vaccina, ca spera sa nu o oblige nimeni sa o facă (i-am spus ca nu e cazul), ca mai spera sa nu se ajungă nici sa ii condiționeze cineva locul de munca pe motiv de nevaccinare. Am întrebat-o de ce nu se va vaccina. Deși citesc si scriu despre teoriile conspirației, deși vad multe aberații care circula in spațiul public despre covid, dar nu numai despre asta, va spun ca mi-a căzut foarte greu sa le aud înșirate una după alta. Cu CIP-ul care ni se baga in noi, cu 5G-ul, cu faptul ca, in realitate, vor sa ne omoare (am întrebat-o de ce ne-ar face cineva un vaccin care sa ne omoare, pentru ce atâta bătaie de cap, când un virus cum e covid, pe care-l putem lua fără sa ne dam seama, rezolva rapid problema morții multora dintre noi.

Mi-a spus ca pentru a ne omori – nu se știe cine – pe mai mulți), ca vaccinul pentru „cei mari” e altul decât cel care va ajunge la noi, „ăștia de rând”, ca de ce n-au fost in stare sa găsească leac pentru alte boli, dar pentru covid au găsit așa repede, ca boala asta nu exista (deși apoi mi-a spus ca știe oameni care au avut-o) si tot așa. Am întrebat-o de unde știe toate aceste lucruri, mi-a zis ca din ce mai vede la televizor, pe Facebook, ce mai aude de la cunoscuți. M-a întrebat daca eu mă voi vaccina. I-am răspuns ca, atunci când îmi va veni rândul, as vrea sa mă vaccinez. Dar cum am nevoie de o opinie a unui doctor, având un istoric medical care necesita asta, o voi aștepta. Însă, am asigurat-o ca, daca totul e in regula, nu voi ezita o secunda sa mă vaccinez. I-am spus si ca, din ceea ce știu, vaccinul este sigur, ca ne va ajuta enorm sa luptam cu pandemia si ca, de fiecare data când am avut probleme de sănătate, m-am lăsat pe mana medicilor si, pana acum, m-au făcut bine.

Doamna m-a privit cu îngrijorare, ii părea sincer rău ca probabil mă voi vaccina si voi avea, in opinia ei, de suferit. Nicio secunda nu a vorbit urat, nicio secunda nu a fost agresiva, nicio secunda nu a acuzat pe nimeni (era dezamăgită, in general, de politicieni, de autorități, dar aici am fost de acord cu ea). Am avut in fata mea un om obișnuit din tara asta, care muncește cinstit, care a mers la scoală, care a mers si la vot, care plătește taxe in Romania, care are, in general, probleme de viața cum avem toți.

Încă ceva: fiind într-un salon de coafura, purta regulamentar masca si, atât la început, cat si la final, si-a folosit si sticluța cu spirt pentru mâini. In toata discuția, singurul lucru pe care l-am făcut, si doar pentru ca m-a întrebat, a fost sa ii spun ce voi face eu in privința vaccinării si care sunt motivele mele. Înainte sa plec am mai rugat-o sa-l întrebe pe medicul ei de familie despre vaccin si am făcut asta in speranța ca va primi niște informații corecte, poate vor conta, nu știu. Altfel, având in vedere timpul relativ redus cat am stat acolo, dar si faptul ca, totuși, nu ne cunoaștem decât vag, m-am rezumat la a-i spune ce am scris mai sus.

De ce am povestit asta? In mod evident, mă revoltă foarte tare si pe mine când vad tot felul de „specialiști” care știu totul despre boli si vaccinuri, bazându-se pe crema de galbenele care vindeca orice. Mă revolta cei care, cu buna știința, manipulează ordinar si ne fac rău, in felul asta, tuturor. Mă revolta nesimțirea unora care ignora regulile minime impuse pentru prevenirea pandemiei (la fel cum, da, mă revolta si cei care, in timp ce-si fac selfie-uri prin mall-uri, propovăduiesc legarea cu lanțuri a oamenilor in case si oprirea vieții in totalitate, in general). Mă revolta ticăloșia unora care mai scot putina notorietate, niște bani, niște voturi, orice beneficii din dezinformarea si manipularea unor oameni. A multor oameni.

Da, cred ca autoritățile statului au obligație de a avea grija de viețile noastre, ale tuturor. Au obligația sa ne protejeze sănătatea. Dreptul la sănătate este garantat de Constituția României. Cred ca autoritățile au obligația de a ajunge la toți cetățenii si de a-i informa corect. Nu in doi peri, cu răspunsuri care nu spun nimic, doar pentru a bifa ca au dat un răspuns. Nu prin defilări de uniforme si de funcții care, de la un punct, pot provoca „reacții adverse”. Autoritățile, in care pompam miliarde, au obligația de a ajunge la fiecare om si a-i vorbi pe limba lui, cu scopul de a-l informa corect, in primul rând. Si, da, si presa are un rol major in informarea corecta a oamenilor si toți cei care, intr-un fel sau altul, sunt o voce publica.

In ceea ce ne privește, însă, pe toți, pentru ca vorbim, totuși despre milioane de oameni cați suntem in tara asta, din ce am învățat eu pana acum, am înțeles ca, oricâtă dreptate am avea, oricât de mult ar fi adevărul de partea noastră, nu le vom putea baga cu forța pe gat celor care nu cred in dreptatea si in adevărul nostru. Nu se poate asta in situațiile in care unul zice categoric „da”, iar celălalt un „nu” categoric. Convingerea celor din jur nu merge cu încordatul mușchilor, cu a-i face prosti, tâmpiți, inconștienți, nemernici pe toți cei care cred altceva decât noi. Nu merge nici cu a rade superior de acești oameni.

Asta am văzut eu si când era vorba despre PSD-isti si anti-PSD-isti, despre cei cu referendumul pentru familie si cei care erau împotriva, despre orice tema majora care ne atinge pe toți. Daca insultam la grămadă pe toata lumea, daca punem același șablon peste toți cei care nu cred ca noi, poate ca ar trebui sa ne gândim daca asta schimba cu adevărat ceva in jurul nostru. Eu cred ca nu. A, ca o facem ca sa ne mai răcorim, ca suntem si noi suparăți, speriați, frustrați, ca radem de alții doar ca sa mai scăpam de durerile noastre, asta pot înțelege ca explicații.

Sigur am făcut-o si eu in diverse momente, când de altceva n-am mai fost in stare. Însă nu mi se pare calea cea eficienta, doar poate cea mai la îndemâna. Dar lucrul asta nu schimba ceva in jur. Nu ajuta pe nimeni. Din contra, ne radicalizam si mai mult si fiecare tabără își va apară si mai cu patima propria credință.

Spun toate astea pentru ca ne așteaptă in continuare o perioada foarte grea. N-am scăpat de boala si nu vom scapă peste noapte. Iar vaccinarea de acum mi se pare poate cel mai important test pe care îl avem de dat cu toții in viețile astea. E responsabilitatea statului felul in care se va desfășura aceasta campanie de vaccinare, dar intr-un fel cred ca e si a noastră. Si poate ar fi bine sa ne adunam toate resursele, răbdarea, argumentele, iubirea fata de cei din jur si fata de viețile noastre si sa ne mai dam tuturor o șansa reala. Iar asta nu cred ca se poate, cum vad destul de mult in spațiul public, cu insulte, cu mistouri si cu arogante ieftine pe Facebook.

Personal, când o sa mai simt ca e nedrept ce ni se întâmplă si ca mă lasă nervii cu atâtea inepții care intoxica spațiul public, mi-o voi aminti pe doamna de la coafor. Nu e un om rău, ticălos, idiot. E un om speriat de moarte, la fel ca mine. E un om îngrijorat pentru sănătatea lui si a celor din jur, la fel ca mine. E un om care trăiește cu speranța ca va fi mai bine, la fel ca mine.

Faptul ca avem atâtea lucruri in comun, dar ne despart radical argumentele bazate pe date, cred ca undeva e un eșec al nostru, ca societate. Nu, de data asta nu mai e despre noi si restul. E despre noi toți. Despre viată si moarte, simplu. Si vom eșua cu toții daca nu renunțam la granițele noastre, ale bulei noastre, care ni se pare, poate prea des, perfecta.

Articol semnat de Ramona Ursu,

redactor-sef Ziare.com și preluat din ziarul OPINIA, Buzău 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.